hiding a goodbye

after I felt your heart beat

your rithm and your soul

I got lost inside it

reality is knocking on my door. 

I need to wake up

reality is never endless, but it is a door to a world. 

a known soul

for someone to trully know your soul 

the chances are extremely small

souls are dressed in bodies and especially in minds. 

and our minds have will, interpretation and a kind of ego that has the power to hide the soul.

still when it happens, closeness is undeniable 

it appears like lighting at the end of a day 

lighting that drives me, sometimes much more than it is socially accepted.

chipuri ale tacerii

cand lasi tacerea sa vorbeasca 

te separi de restul

dar tacerea are mereu doua fete

o fata a respingerii si o fata a posibilitatii. 

niciuna pe care sa o poti cuprinde pana la capat.

tacerea nu se multumeste cu putin. Niciodata. 

Cere intotdeauna mai mult.

cautarea

In camera in care am pasit 

un elefant 

seamana cu elefantul de pe bratul meu drept

speranta intr-o limba straina si complicata.

Elefantul speranta nu era nici timid si nici prea ridicol

tot dadea semne ca noi suntem prea mici pentru camera aia 

tot se intindea spre fereastra

tot te gadila fara sa stie daca te gadili

elefantul avea propria viata si pe masura ce zilele treceau, lua proportii. 

orientat spre mine si cu trompa intoarsa la tine, ei bine ceva il facea sa ia proportii. 

Noi amandoi, eram constienti ca e, 

dar preferam sa nu il vedem, 

abia ne vedeam unul pe altul. 

Sa scoti un elefant de proportii dintr-o camera de hotel e aproape inimaginabil, ridicol si supremul chin.

Totusi intr-una din zile revenind singura in camera aceea am observat ca de parul meu blond s-a atasat chiar el, elefantul. 

Dupa ce m-am tuns, elefantul mi-a mancat incantat jumatate din par, jumatate a tinut-o pentru mai tarziu. 

M-am intors intr-o zi iar in camera aceea, cautandu-te, caci era o camera a cautarii,  elefantul nu mai era. 

Se instalase in masina ta, hotarat sa vina cu tine. Cand l-ai vazut, m-ai chemat sa il mutam. Cum sa plec in lume asa?

L-am mutat iar in camera cautarii. Devenise agitat ca un copil de trei ani inainte de gradinita. 

Il tineam din ce in ce mai aproape caci observasem ca nu mai poate sta. Il simteam cum ma simteam si pe mine si uneori pe tine.

Intr-o zi am decis sa nu te mai caut, pur si simplu sa te chem. 

Nu ai raspuns chemarii mele. 

Am decis sa iti scriu 

Nu ai scris inapoi 

iar eu si elefantul am fost tristi 

dar niciodata cu adevarat deznadajduiti, 

caci elefantul Speranta imi devenise consilier. 

M-ai sunat, insa dupa un timp langa telefon se simtea elefantul. 

simteam atat de multe din aproape nimic incat elefantul incepuse sa le infulece una cate una, simtirile acestea. 

Elefantul nu mai putea fi scos nici pe fereastra, nici pe usa si era aproape o minune ca de la etajul 3 nu se scutura cu tot hotelul.

Intr-o zi stiind ca urma sa ma mut mi-ai zis in soapta- o tinem asa pana se inchide usa dupa tine. 

Eram trista, plina de speranta si de iubire 

foarte confuza. 

Niciodata nu ai mangaiat elefantul, l-ai evitat cat ai putut, dar cand imi vorbeai simteam emotie, cand ma priveai, cand erai in camera aia cu mine, intr-un fel sau altul erai prezent cu adevarat. 

Intr-una din zile nu am mai putut retine elefantul. 

Idu si-a dat drumul sa alunece ca intr-un roller coaster pe vasul de toaleta, s-a murdarit pana in dinti si a daramat camera cautarii. 

M-a trezit din somn si m-a pus pe spatele lui. 

Tropaind te-a gasit repede intr-un oras strain, stand separat. Privind de la departare. Dorind sa nu iti doresti si nedorind pana la urma cu siguranta nimic de la mine, cu atat mai putin de la un elefant de dimensiuni patriarhale. 

Idu a baut whisky cu tine. 

Ametit si plin de viata nu a vrut la culcare. 

Apoi s-a asigurat ca nici o camera a cautarii tale nu va mai fii deschisa de mine. 

am adormit asteptand cu ultima bruma de speranta si cu ochii plini de lacrimi de elefant.

probabil esti trist cu un layer de furie si probabil nu intelegi de unde a aparut elefantul ala? Si de ce l-am adus si de ce n-am putut sa mai astept pana se inchidea usa, sa fie totul decent si sa incuiem camera cautarii cu elefantul ala sau ce o fi fost, cu totul, acolo inauntru?

Asa cum fac oamenii rationali si maturi. 

purple silence

I opened my doors

let your silence lean on its corners

break the door knob 

and quietly closing it behind her.

It was me dressed in black and it was your purple silence. 

She looked me in the eyes and said

I can never give you what you want.

I looked away, 

my black dress was now stained by purple spots. 

I will need to wear it from now on.

ethical nomads

growth mindset 

could you love more than one person at the same time? 

some experts in dogmas tell the world no

but what do priests or ethical savvy really know in a fixed mindset? 

it is the ethical nomads that show a round world, not the corner approach. 

gard

renuntare la un sentiment 

inscriptionat pe limita superioara a buzei 

mele stangi 

pe sanul de odinioara 

pe echinoctiul adevarului mancat

de capusele din spatele casei 

Marioarei cand isi scotea caprele la pascut. 

Renuntarea la ceva din mine 

care doare si striga si se cutremura 

ca un vampir strapuns de razele soarelui

ce mi-au patruns in umarul stang 

ce mi-au cuprins tatuajul din reverie 

ce m-au trezit intr-un parfum restant al primelor zile de primavara. 

E momentul acela din an

al adevarului secular

al capitularii sentimentelor  

intr-un sistem pagan si familiar.

o pisica la limita gardului 

you shall not pass, says Zuzu 

to my rebel heart.