La umbra mâinii tale drepte se bronzează un nasture. E un nasture de aur pe care îl mestecăm pe rând dimineața, să ne aducă noroc. Are gust de piersică necoaptă.
La umbra mâinii tale stângi stă sânul meu drept. Se întinde încet să îți atingă cotul cu sfârcul mușcat. Se ascunde de sutien, dar în final îl prind.
De la o vreme îți miros mâinile a liliac. Umbrele lor se întipăresc pe umărul meu dimineața.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu