flori de mar

Cand eram mica creionam pe gatul sticlei

cate o floare de mar

Floarea inflorea doar noaptea

Caci pe-atunci locuiam deasupra unui bar

Sticla se rostogolea sub chiuveta de pe hol

Mirosea intreaga casa a flori de mar si  

Din cand in cand a rom

Bunicii ieseau rar din camera,

caci aveau camera din dos

Si cand ieseau se strecurau pe varfuri pana in bucatarie

Se loveau discret de sticla de sub chiuveta,

Tresareau pe rand si isi plecau privirile.

Bunica isi sufleca manecile, bunicul isi sufleca spiritul

Bunica se apleca incet peste vase,

bunicul se intorcea parca fricos spre maldarul de haine

din mijlocul casei

Bunica ofta, bunicul bombanea.

Mijlocul aplecat cu greu se ridica

de peste vase, de peste maldarul de haine,

Din cand in cand in casa cineva se pierdea, bunica striga, bunicul striga.

Flori de mar se imprastiasera prin casa, printre panze de paianjeni si pampersi.

Bunica straina de tot, lasa apa sa curga.

Bunicul strain de tot baga fierul in priza

Bunica uitand de bunicu, ofta de dor

Bunicu’ uitand de el, se afunda in canapea

Din cand in cand suna mama.

Ce faceti? Bien bien. Cine? Taica-tu? Nu e aici. E la piata

Cine? Maica-ta? Nu e aici. E la Domnisoara de deasupra.

 In casa bunicilor mei mirosea a flori de mar si parca si

a rom.