dar ea nu purta bijuterii niciodata
purta rareori o cruciulita si ii daduse mamei un ochi dedeochi albastru, pe care il purtase si ea, tanara fiind.
in cutia de bijuterii tinea doua lucruri - ate nelinistite si ace sentimentale.
Atele ii tot zburau din mana bunicii, iar acele se acopereau de lacrimi de neputinta, de la nevazut, de la tremurici, de la durerea din ochii albastri si mari.
in cutie bunica isi arunca cate un gand, cate o emotie si cate o impletitura de paine dospita in casa.
cand a murit, mama a luat cutia.
A impachetat-o si a uitat-o in pod.
Cand m-am mutat i-am zis mamei ca vreau un lucru sa iau cu mine. Cutia bunicii. Ce cutie? Acea cutie.
Plina de ace sentimentale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu