scris cu litere mici dar groase
intr-un caiet potpuriu de ani si de vise
testimonial de ieri ce e azi. Si incepe asa
" Copilita fara minte- actul 1, scena 2- decor de iarna, blocuri comuniste, leagan pentru copii" Tineri cocosati, cu pistrui si cosuri dar frumosi in felul lor se uita inspre leagan. Zambesc, ea plange. el plange. pe o banca. Nimicul ramane nimic. "
Testimonial de azi ce e ieri
"Copilita fara minte -actul 3 scena 1- decor de iarna, in spatele acelorasi blocuri comuniste, langa leganele daramate de ani, stau doi tineri, frumosi dar urati in felul lor. Se privesc unul pe celalalt. Se stramba si se joaca. Se intrec in frici de viitor. Se leagana ei caci leaganul e cazut. Danseaza si se pupa. Pupaza se inchina si nimicul se rasfrange asupra lor ca un firisor de praf ce se arunca asupra cui ii place si nu cui se cuvine. "
Testimonial de viata. Un ciclu de fapte marunte. Un ciclu de emotii mari. Un ciclu de scrieri cu litere mici intr-un caiet potpuriu caruia sa ii zicem amarillo si pe care sa-l contrazicem cu fiecare nou testimonial care ramane la fel un ciclu de fapte marunte si emotii mari.
