vineri, 2 octombrie 2015

Mâini străine

 Mâinile mele nu mai sunt ale mele.
 Miros a trabuc și a piele de taur

 Mâinile mele se pierd printr-un păr blond cenușiu
 Se ridică spre cer și se prefac în lut.

 Mi-ai zidit mâinile în lut și mi-ai zis că așa îți plac.
 Reci. Nebune. Pariziene.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu