duminică, 27 noiembrie 2011

Ochiul lui Elis

Am bucatele de suflet pictate pe un vinil cu acrilice si spray de masina. Imi incap acolo mii de amintiri, mii de clipe vii, mii de nascociri ale imaginatiei mele salbatice. imi incap toate la limita ochiului albastru.
Imi incap toate, in vinilul ce-l lucrez la o lumina slaba, in momente de epuizare, de evadare, in care imi caut miile de amintiri, miile de clipe, in care imi caut si imi regasesc bucatele de suflet. Le am acolo mereu, in ochiul albastru, pe peretele unui strain ce doar intuieste... un ochi cu mii de bucatele de albastru marin.

vineri, 25 noiembrie 2011

Ochi Nisiposi

Ochi incerti ce ma urmaresc in multime, imi urmaresc mainile si zambetul fugar. 
Ei se arunca in lupta cu trupul meu, il masoara usor si sunt ochi ce zambesc
Ochi albastri ma urmaresc intr-o sala plina de oameni. Ei inauntru, eu undeva afara. Ma tintuiesc printr-o fereastra decorata de artisti. Ma parasesc intr-o discutie de adulti. Revin din nou asupra mea, de aceasta data hotarati sa ma doboare. Nimic nu-i mai puternic decat ochi ce par a se ascunde, ce par incerti, ce par rataciti. Ochi ce cauta limitele sufletului meu, indoieli de copila si reversul obrazului aratat in societate.
Ochi nisiposi. 
Sunt ochii unui strain. Ochii ce ma cauta poate si pe care din ce in ce mai des ii gasesc eu. 

duminică, 20 noiembrie 2011

Dependenta de trifoi cu patru foi

Sleita si trista ma intorc catre mama si strig. Sageti otravitoare ii arunc in pantec. Ma cutremur usor caci o vad impleticindu-se, vorbind mai greu, respirand mai repede. Si cade. Mi-arunc arcul. Acum tac. Prea tarziu. Regretul imi arde gatlejul. O apuc de o mana, o ridic usor. Ma saruta pe frunte si-mi zambeste. Gatlejul ma arde, imi vine sa-i spun. Dar imi tremura in mine tineretea nebuna si de Dumnezeul ei, si de cei d-afara si de casele goale prea putin imi pasa. O las usor la poalele patului. Se ridica si incepe din nou ... " Ai putea sa faci asa, sau asa, sau si mai bine asa... asculta-ma mama caci eu stiu ce spun... ca spre deosebire de tine eu am trecut prin asta" si cu fiecare cuvant imi ridic cate un pic arcul de la pamant. Pe locuri fiti gata- trage soldat, ca doar e maica-ta- suporta.Si cade iar. Acum privesc din apartamentul de vizavi, dar nu recunosc sa ghicesc cine este asasinul. Ah ba da, din profil... pare o copila stiu numa ca gatlejul o arde si otrava gaseste, si arcul il manuieste din disperare, o copila ce ataca caci lumea ii e-mpotriva si sufletul o doare de-o boala fara nume. "Ultimele cuvinte? ""Cand eram mica si mergeam prin parc cu bunica mea, Dumnezeu sa o ierte, cautam mereu un singur fel de trifoi, un trifoi cu patru foi, caci numai acela imi implinea dorinta... sa ma fac mare, nimic nu-i de spus, gatlejul nu-mi mai arde, dar sufletu-mi pare ca moare". 

Halloween la romani

Se scutura lumea de nevoi si de boli. 
Se lasa pamantul mancat din tarana tot de noi.
Se prinde in hora un Ion al lumilor trecute si se invarte pe langa o Florica si-o Ana. 
Se canta prohodul si un stramos
Se intoarce in mormant cum intorci in toamna dovleceii spre sud 
Sa ii sufle vantul sa se coace-n ei un spirit de demult... 
Sa bata la usa sa ceara bomboane in culturi departate
Sa propage lumina si sa se incante copii cu coasa razand.
Vezi Doamne ca totul e azi la fel- tot e de ras.
 
Se scutura lumea de noi, unul cate unul, mai batrani si mai tineri 
Si ne-arunca in boala sau in fata unui sofer grabit. 
Vezi doamne ca tot un copil cu coasa,
In san ni s-o cuibari...
Si cum sa-l gonim, cand pamantul ne striga? 
E pamantul de vina ca zbiara dreptate? 
Sau e doar condeiul, 
Cel ce aluneca liber- de joaca papusoi in hora 
Sa ii gasesti cinci pagini mai incolo 
Spanzurati in hambare?

vineri, 11 noiembrie 2011

New and old lives

Somethings we just miss. Like we miss spring when its winter, or like we miss cherries in the autumn. Somethings we just need. Like we need our goals, our memories, our friends and especially our families. Somethings we just can't figure out. Its just our goals, our memories, our lives. The new and the old mixed together... don't have a shot if there is nothing there, right in the middle to support it. 

marți, 8 noiembrie 2011

Ganduri asumate

De multe ori viata se incapataneaza sa ne contrazica. Eu niciodata nu m-as indragosti la prima, a doua vedere. Eu niciodata nu as avea o relatie cu un om cu care am foarte putine in comun. Eu niciodata nu as avea un one night stand. Eu niciodata nu m-as saruta cu un om ce e intr-o alta relatie. Eu niciodata n-as ... n-as.... n-as... Ce n-ai face tu niciodata, faci in fiecare zi, poate nu cu fapta dar cu gandul. Daca te vezi langa un om ce e cuplat, daca visezi la el, mai e doar un pas pana acolo. Daca te simti intr-al 7 lea cer si iti sta in gat sa marturisesti un sentiment prea puternic pentru a fii marturisit de un adult matur dupa doar 2-3 zile de "harjoneala" romantica, ei bine... esti acolo, in zona indragostirii la prima vedere. Te trezesti intr-o dimineata cu toate aceste " eu niciodata n-as" date cu fundul de pamant, invartite la 180 de grade dar totusi nerenuntand la ele, caci ele se numara printre acele lucruri de nefacut, de gandit, de simtit, de suferit dar de nefacut. In principiu sunt de acord. Dar in acelasi principiu stiu ca este o ipocrizie, o ipocrizie crasa. Gandurile noastre sunt puternice, mute, dar puternice. Faptele noastre sunt relevante si ne definesc in societate dar gandurile si sentimentele noastre ne definesc in acel forum pe care doar noi il stim, acel forum interior. Eu niciodata n-as... e in categoria aia cu "categoric" si cu "siguranta". Eu niciodata n-as, dar... ia stai putin ca poate as... Si uite cum ni se invart principiile in cap ca un titrez ce nu se mai opreste si uite cum totusi mereu mereu trebuie sa ne pastram o limita, o regula sau mai multe, doar pentru noi. "Code of Conduct" ce se aplica pentru faptele noastre caci de multe ori nu il putem forta sentimentelor sau gandurilor noastre. Te rezumi la a nu spune, la a nu face si la a merge un pas mai departe. In ideea  in care toate sunt posibile si in ideea in care pana la urma trebuie sa avem forta sa ni le recunoastem chiar daca poate avem si curajul sa nu le facem, macar sa avem ganduri asumate fata de noi si doar atat. Atunci incepem sa dam alte conotatii acelui " eu niciodata n-as" . 

vineri, 4 noiembrie 2011

Dansul frunzelor de toamna

Frunze ce exerseaza saritura in lungime, pline de vlaga si pline de toamna. Se retrag din cand in cand in dealuri mici pe langa copaci si garduri inalte. Se lupta cu maturi de paie, si cu vointa doamnelor in uniforma. Se alatura vantului si pleaca in pas de vals intr-un ritual al micilor placeri, se ridica la cer si cad apoi la pamant, intr-un pacat prim, mortal si neinteles.

joi, 3 noiembrie 2011

Bound to Consensus

I am reading this amazing book about brands and there there is this saying- if you are a challenger you have the following advantage, you are not bound to have consensus from the masses. This is true, as a leader you need to have consensus, if not your share will decline and obviously you'll no longer be a leader. At the same time, as a challenger you need to be different, to stand up so you need to appeal to colour, to sound, to feelings and you need to shock, to create a new way in which people think about what your brand is capable of doing. If you have reaction, you are on the right track. You might say, well but what if you have a totally negative reaction- even then, the idea is to get the buzz, to bring the comments to your Facebook page, to your website, or blog, to communicate and to   make them understand and at least respect/ appreciate your stand, if not agree with it. Its safe and good to be a leader, but sometimes its more fun to be a challenger.