Mi-ar fi placut sa devin o balerina. Sa am cocul sus si picioarele rotunjite, sa fiu eu toata armonioasa si nu formata ca acum din colturi de fetita, alungite de trecut. Sunt acum o femeie. Am observat asta revenindu-mi din somnul incalcit al matematicilor de liceu si al cursurilor lungi si dese ale marilor succese in universitati de stat. Am observat asta cand mi-am dat seama ca ma gandesc la cum o sa fiu cand un copil mi se va arunca in brate rostind " mami". Am observat asta cand am recitit jurnalul pe care il impart cu cea mai buna prietena a mea si am realizat cum literele isi schimba sensul. Am devenit femeie cand m-am dus la parastas si am jelit si am jelit cum jelesc femeile cu ochii si cu sufletul si peste mult timp m-am indragostit si am suferit si mi-am jurat- gata cu dragostea, gata cu iluzia asta de doi ani jumate, gata cu tot ce a fost si cu tot ce va fii. Si sunt femeie cand imi dau seama cat de copila sunt, cat de categorice imi sunt uneori gandurile si cat de categorice mi-as dori sa imi fie simtirile. Imi dau seama ca sunt femeie pentru ca imi dau seama ca nimic nu poate exista cu totul. Acel "cu siguranta" e un cuvant al basmelor cu printi pe care mi le spunea tataie si mai continua mereu "cu siguranta si la anu vom merge si vom juca la botezul printului cel mai mic". Categoric si cu siguranta astea sunt doua cuvinte ce m-au facut femeie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu